marți, 16 martie 2010

Un job tampit

Azi am descoperit cel mai tampit job.

Pana acum, cel mai tampita slujba de care auzisem a fost a unui coleg de clasa din liceu. Angajat la o fabrica de geamuri, sarcina lui era sa supravegheze cuptorul si sa dea alarma cand "cade geamul" - era vorba de cuptoarele care fabricau geam tras. Opt ore in trei schimburi, apoi sase ore in patru schimburi statea pe scaunel langa cuptor, si se uita inauntrul lui printr-un ochi mult mai mic decat un hublou de submarin. Nu avea voie sa citeasca, si nu avea voie nici macar sa asculte muzica la walkman. Nu avea voie sa faca altceva decat sa se uite pe gaurica si sa supravegheze miscarea geamului. Zi de zi.

Azi am dat o raita pi shentru, si am ajuns in situatia unui catel uitandu-se disperat dupa un copac unde sa poata ridica si el un picior din spate. Mi-am amintit ca primaria se lauda la un moment dat ca a deschis o toaleta publica, asa ca am purces in cautarea ei. Noroc cu indicatoarele, ca altfel n-as fi gasit-o - am trecut de multe ori pe langa ea, dar necautand-o... nici n-am vazut-o. Dau buzna inauntru nestiind daca intai sa-i dau banii lu' tanti sau sa-mi vad de treaba si apoi sa rezolv si partea financiara. Tanti, la o masuta, citea un ziar.

Ma opresc, totusi, scot portmoneul, si o aud: "Nu se plateste, domnu'!" Huh? N-am auzit bine? "Cum, doamna, nu se plateste?". "Uite asa, e gratis."

N-am mai avut timp sa ma mir, mi-am adunat iute falca si am tasnit spre stanga.

Am ajuns la concluzia ca tanti aia l-a detronat pe colegul meu. Slujba mai idioata ca a ei nu cred ca poate sa aiba cineva. Ok, n-am nimic impotriva slujbei ei, dar in conditiile acelea... Bani nu aduna. Curatenie ar face, daca ar avea clienti, dar nu prea are. Locul e retras, nu are vad. Locanta, desi are vreo doi-trei ani, e practic inca noua, nici nu s-au tocit rosturile la gresie si siliconul de la chiuvete. Tanti aia nu are nimic de facut toata ziua decat sa stea. Sa stea si sa astepte sa intre un client gratuit.

Se poate o chestie mai tampita?


4 comentarii:

tudor spunea...

si unde-i buda asta gratuita? :)

julie spunea...

pot sa rad?

Sean spunea...

Te-nseli, prietenul ala nu statea pe scaunel ci pe o bara metalica, sau pe o scandura foarte ingusta in cel mai fericit caz; sa nu cumva sa adoarma. Trecem pe langa ei si ma lua mila. Crunt, stiu. :)

Cosinus spunea...

tudor: din centru urmaresti indicatorul pe care scrie "50m". Mergi cam 300, dupa care incepi sa cauti de nebun :D

Sean: eh, asta cu bara n-am stiut-o, n-am avut voie sa-i fac nici o vizita la locul de munca.