Livin' la vida loca

Deci, după ce am trecut şi peste faza cu nunta cumnatului, care nuntă o fost foarte mişto, în sensu' că io m-am distrat la maxim de unu singur din cauză că am plecat de la biserica să iau saleurile de la patiserie şi să le duc la sală cu TOATE ACTELE MIRILOR DUPĂ MINE, de se crizau ăia ca şi-or pierdut actele şi era să nu se mai ţină slujba, că nu ştiu cine le-o băgat în torpedou si mie nu mi-o zîs nimic, şi că la sală aranjaseră dobitocii mesele altfel decât cu o seara în urma şi nu se mai potriveau listele de invitaţi nici să mori şi în 5 minute i-am pus să refacă aranjamentu' de cu sară, şi aproape ca or reuşit până să intre cuplu' princiar în sală, da' nu s-o observat că era debandadă de scaune şi farfurii şi platouri cu gustări reci şi tremurătoare (nu din cauză că erau vii, ci fiin'că erau nişte pă'ruţe cu gelatină şi ceva legume înţepenite în ea) şi că la nimeni nu i-o plăcut muzica ce o pus-o finu' meu ghe la Cluj, da' cui i pasă, că tot timpu' era câte unu nemulţumit că de ce nu punem manele, că el e manelist, că de ce nu punem rock că el e rocker, adică io m-am distrat că nici unu n-o avut parte de ce vroia el, decât mirele cu mireasa lui şi nănaşu cu nănaşa lui, deci după toate fazele de la nunta asta la care io m-am distrat tare de tot chiar daca n-am beut decât apă ca vaca, vine ziua de luni în care aflu după cum urmează:
- că farmacistu' o scăpat cu bine din inundaţie, fără să-i fie afectată fundaţia sau mansarda
- că nu mai merem pe Vaser că s-o dus dracu linia de tren
- că de la Lido di Jesolo pentru a ajunge la Venezia "nu e departe da' nici aşa de aproape"
- că după amiaza e foarte aglomerat şi s-ar putea să nu urcaţi în prima
- că la Zalău sâmbătă seara or fost ozeneuri, mama lor de ozeneuri şi io eream la nuntă, io care-s fan de ozeneuri
- că vorba-i vorbă şi aia lungă sărăcia omului aşa că găt aci.
Am zîs.