Dragii mei prieteni din Erlangen-Höchstadt,
imi pare rau ca v-am ingrijorat, dar drumul a durat mai mult decat mi-am calculat. De aceea nu v-am scris inca.
Da, am ajuns cu bine... as putea spune.
Prea multe nu as avea sa va spun despre aceasta tara, am auzit cu totii din ziare si tv destule, iar povestile nu sunt exagerate deloc.
Am intrat in Romania dimineata, asa cum am fost sfatuit, ca sa pot vedea cat mai multe. Si am vazut, chiar inca dinainte sa ajung la destinatie.
Am vazut chiar si Duster-ul, cel despre care se faceau glume, atata numai ca parca nu prea seamana cu ce am vazut prin reclame.
Uneori am avut impresia ca am trecut intr-o alta lume. Unde naiba sa mai vezi, in ziua de azi, bariere de cale ferata actionate manual? Prietenul meu mi-a spus ca acel domn, amploaiat al cailor ferate, e platit ca de doua ori pe zi, ca nu trec acolo mai multe trenuri, sa lase si sa ridice bariera. Altceva nu mai prea are de facut.
Dar barierele acestea au si o parte buna. Pentru unii. Cum se opreste vreo masina, cum apar copii de tigani la cersit.
.jpg)
Ce, credeati ca-s toti plecati in Occident? Nuuu! Mai sunt destui si aici! Si sunt mult mai agresivi si mai... tigani decat ii stim de la noi! Nici nu poti scapa de unul, ca apare imediat altul. Si altul, si altul...
.jpg)
De drumurile lor ce sa va povestesc? Asa ceva trebuie trait, nu prea poate fi povestit! Unele sunt cat de cat acceptabile, dar majoritatea sunt de nedescris. E o adevarata solicitare sa conduci pe drumuri din placi de beton care sunt, absolut toate, decalate pe inaltime una de urmatoarea. Iar unde este asfalt poti numara iernile dupa petice.
.jpg)
Da, exact precum inelele de copac. Daca mi-ar trece prin cap sa-mi incep afaceri in Romania, deja am o idee pentru asta: sa le aduc bitum! Se pare ca acest material le este total necunoscut! Ar fi o evolutie fantastica pentru ei. Cred ca ar fi de nepretuit sa le vezi fetele cand i-as invata ca dupa ce se pune un petec de asfalt se pune bitum pe marginea lui, pentru ca apa sa nu poata patrunde acolo iarna si sa sparga asfaltul.
.jpg)
Cand ma gandesc ca un material atat de ieftin le-ar aduce economii atat de mari!
Tot legat de drumurile lor, responsabilii cu drumurile au si un simt al umorului foarte dezvoltat. Dupa ce drumurile iti toaca nervii, dai de cate un semn de circulatie care te face sa pufnesti in ras.
.jpg)
Da, la inceputul unei zone relativ bune ei pun o restrictie de viteza la 30. Proabil ca sa nu-ti iei avant prea mare, fiindca oricum peste cateva zeci de metri calvarul reincepe. Aceeasi restrictie se aplica si in alte parti.
.jpg)
Sunt localitati intregi unde viteza e restrictionata la 30 sau 40 km/h. Total ilogic, dar cum si-ar mai face politia planul altfel?
Trebuie sa recunosc ca drumul, mai ales in conditiile acestea, a fost foarte obositor. La un moment dat mi s-a facut din nou foame, si a trebuit sa ma opresc undeva ca sa mananc. L-am sunat din nou pe prietenul meu, si acesta m-a sfatuit sa ma opresc oriunde vad ca au oprit si multe camioane. Fiindca soferii de camion sunt umblati, comunica mult intre ei, si ei nu se opresc sa manance decat in locuri unde mancarea e foarte buna si ieftina. I-am ascultat sfatul, si am realizat ca a fost un sfat de aur. Trebuie sa recunosc ca acel loc mi-a intrecut asteptarile, mancarea a fost extrem de multa si de ieftina. Tot la sfatul prietenului meu am incercat ceva specific local, asa numita "ciorba de burta".
Ei zic ca e specifica lor, fara sa stie ca la noi, in Bavaria, se mananca multa. Numai ca la noi ii spune "Kuttelsuppe" (ah, acum stiti despre ce e vorba?), dar recunosc ca aici e mai buna. De fapt toata mancarea lor parca e mai gustoasa ca la noi. Si mai altfel. De exeplu pentru desert am vrut un Kremschnitt. Nu mica mi-a fost mirarea cand mi-a fost adus. Inca n-am vazut pana acum ca poate fi si dublu!
Despre bautura lor inca nu pot sa va spun nimic, fiind la volan n-am apucat sa vad cum stau romanii cu vinul si cu berea. Desi cred ca ar fi trebuit sa intru in specificul local. Fiindca odata cu mine a oprit in fata restaurantului si un vechi Renault Gordini, cele care s-au produs multa vreme aici, din care s-au dat jos doi domni. Acesti doi domni nu si-au facut nici o problema din a bea cate doua beri cat au stat la masa.
Desi, evident, unul din ei trebuia sa conduca la intoarcere, nu? Dar poate s-a ridicat limita de zero alcoolemie, si eu nu stiu.
Cam acestea sunt primele mele impresii. O sa va povestesc mai mult cand ma intorc.
Vreau acasa!
Cu drag,
Hans
imi pare rau ca v-am ingrijorat, dar drumul a durat mai mult decat mi-am calculat. De aceea nu v-am scris inca.
Da, am ajuns cu bine... as putea spune.
Prea multe nu as avea sa va spun despre aceasta tara, am auzit cu totii din ziare si tv destule, iar povestile nu sunt exagerate deloc.
Am intrat in Romania dimineata, asa cum am fost sfatuit, ca sa pot vedea cat mai multe. Si am vazut, chiar inca dinainte sa ajung la destinatie.
Am vazut chiar si Duster-ul, cel despre care se faceau glume, atata numai ca parca nu prea seamana cu ce am vazut prin reclame.
Uneori am avut impresia ca am trecut intr-o alta lume. Unde naiba sa mai vezi, in ziua de azi, bariere de cale ferata actionate manual? Prietenul meu mi-a spus ca acel domn, amploaiat al cailor ferate, e platit ca de doua ori pe zi, ca nu trec acolo mai multe trenuri, sa lase si sa ridice bariera. Altceva nu mai prea are de facut.
Dar barierele acestea au si o parte buna. Pentru unii. Cum se opreste vreo masina, cum apar copii de tigani la cersit.
.jpg)
Ce, credeati ca-s toti plecati in Occident? Nuuu! Mai sunt destui si aici! Si sunt mult mai agresivi si mai... tigani decat ii stim de la noi! Nici nu poti scapa de unul, ca apare imediat altul. Si altul, si altul...
.jpg)
De drumurile lor ce sa va povestesc? Asa ceva trebuie trait, nu prea poate fi povestit! Unele sunt cat de cat acceptabile, dar majoritatea sunt de nedescris. E o adevarata solicitare sa conduci pe drumuri din placi de beton care sunt, absolut toate, decalate pe inaltime una de urmatoarea. Iar unde este asfalt poti numara iernile dupa petice.
.jpg)
Da, exact precum inelele de copac. Daca mi-ar trece prin cap sa-mi incep afaceri in Romania, deja am o idee pentru asta: sa le aduc bitum! Se pare ca acest material le este total necunoscut! Ar fi o evolutie fantastica pentru ei. Cred ca ar fi de nepretuit sa le vezi fetele cand i-as invata ca dupa ce se pune un petec de asfalt se pune bitum pe marginea lui, pentru ca apa sa nu poata patrunde acolo iarna si sa sparga asfaltul.
.jpg)
Cand ma gandesc ca un material atat de ieftin le-ar aduce economii atat de mari!
Tot legat de drumurile lor, responsabilii cu drumurile au si un simt al umorului foarte dezvoltat. Dupa ce drumurile iti toaca nervii, dai de cate un semn de circulatie care te face sa pufnesti in ras.
.jpg)
Da, la inceputul unei zone relativ bune ei pun o restrictie de viteza la 30. Proabil ca sa nu-ti iei avant prea mare, fiindca oricum peste cateva zeci de metri calvarul reincepe. Aceeasi restrictie se aplica si in alte parti.
.jpg)
Sunt localitati intregi unde viteza e restrictionata la 30 sau 40 km/h. Total ilogic, dar cum si-ar mai face politia planul altfel?
Trebuie sa recunosc ca drumul, mai ales in conditiile acestea, a fost foarte obositor. La un moment dat mi s-a facut din nou foame, si a trebuit sa ma opresc undeva ca sa mananc. L-am sunat din nou pe prietenul meu, si acesta m-a sfatuit sa ma opresc oriunde vad ca au oprit si multe camioane. Fiindca soferii de camion sunt umblati, comunica mult intre ei, si ei nu se opresc sa manance decat in locuri unde mancarea e foarte buna si ieftina. I-am ascultat sfatul, si am realizat ca a fost un sfat de aur. Trebuie sa recunosc ca acel loc mi-a intrecut asteptarile, mancarea a fost extrem de multa si de ieftina. Tot la sfatul prietenului meu am incercat ceva specific local, asa numita "ciorba de burta".
Ei zic ca e specifica lor, fara sa stie ca la noi, in Bavaria, se mananca multa. Numai ca la noi ii spune "Kuttelsuppe" (ah, acum stiti despre ce e vorba?), dar recunosc ca aici e mai buna. De fapt toata mancarea lor parca e mai gustoasa ca la noi. Si mai altfel. De exeplu pentru desert am vrut un Kremschnitt. Nu mica mi-a fost mirarea cand mi-a fost adus. Inca n-am vazut pana acum ca poate fi si dublu!
Despre bautura lor inca nu pot sa va spun nimic, fiind la volan n-am apucat sa vad cum stau romanii cu vinul si cu berea. Desi cred ca ar fi trebuit sa intru in specificul local. Fiindca odata cu mine a oprit in fata restaurantului si un vechi Renault Gordini, cele care s-au produs multa vreme aici, din care s-au dat jos doi domni. Acesti doi domni nu si-au facut nici o problema din a bea cate doua beri cat au stat la masa.
Desi, evident, unul din ei trebuia sa conduca la intoarcere, nu? Dar poate s-a ridicat limita de zero alcoolemie, si eu nu stiu.
Cam acestea sunt primele mele impresii. O sa va povestesc mai mult cand ma intorc.
Vreau acasa!
Cu drag,
Hans
Deci se mananca bine la Stejarul, trebuie sa incerc.
RăspundețiȘtergereSi pe mine ma dispera puradeii aia de la bariera dintre Tarnaveni si Iernut.
Cel din dreapta are bere fara alcool. Recunosti sticla dupa partea superioara, care e alba. :)
unde e bariera(localitate)?
RăspundețiȘtergere