Telingipebuzuki™

Am reţeta asta de la nişte oameni din Mykonos, via George. O fac de vreo 4-5 ani, am pasat-o verbal şi altora, însă nu mi-am făcut niciodată timp s-o public.

Intre timp a mai aparut în diverse forme pe net, probabil s-a perpetuat "din vorbă în vorbă", însă vă garantez că originalul e ăsta.
Mai ales că denumirea de Telingipebuzuki™ îmi aparţine în totalitate (şi am marea rugăminte să n-o folosiţi fără a menţiona sursa - despre denumire zic, reţeta e la liber)!
E o adaptare a reţetei greceşti de Galaktoboureko, însă mult mai simplu de alcătuit, şi folosind ingrediente "indigene", ca să zic aşa.
Iat-o acum, sper ca şi cosinus să fie în sfârşit mulţumit, dulcele ăsta a fost în fapt motivul pentru care a iniţiat această categorie.

Ingrediente:
1 pachet foi de plăcintă
1 cană ulei
1 cană zahăr
5 ouă
2 plicuri zahăr vanilat
Stafide (nu sunt obligatorii)
1 kg iaurt gras (merge şi mai puţin, cutia de Cedra are spre exemplu 850gr)

Se amestecă ingredientele de mai sus (mai puţin stafidele).

Se aşează pe fundul tăvii unse cu puţin ulei 1-2 foi, să acopere bine, dacă ajunge să acopere puţin şi marginile în sus e şi mai bine.
Se mototolesc restul de foi ca nişte foi de hârtie şi se pun în tavă.

Se toarnă amestecul peste foi. Se pot presăra şi stafide în aceasta etapă, dacă se doreşte. Merge şi cu, şi fără.

Se dă la cuptor circa 30 de minute (până face puţină crustă).
Până stă tava la cuptor, dintr-o cană de apă şi una de zahăr se prepară pe foc un sirop uşor legat, care se toarnă peste preparatul scos din cuptor.

Se lasă să se pătrundă (măcar câteva ore). Se serveşte rece, cu multă apă lângă, că e foarte dulce!

Pozele n-or fi ele cele mai reuşite, însa prăjitura cu siguranţă este!

Adunam gunoaie?

Ca sa promoveze Let's do it, Romania, o organizatie de copii buni a construit langa primarie o sticla de PET-uri, sperand sa sensibilizeze onor opinia publica (aka nesimtitii).


Un nene admira monumentul, se opreste si citeste afisul.

Apoi ofteaza cu obida: "Eeeh... daca ar fi sa adunam gunoaile din parlament... mai ca m-as baga si eu!"...

Chiar, acolo cand facem curatenie?

N-are sens...

... sau are? Ce sens are să faci străzi cu sens unic dacă nimeni nu respectă şi nimeni nu veghează să se respecte aceste sensuri?

Nu ştiu câţi dintre voi ştiu (după cele văzute de mine azi, nu mulţi) însă de sâmbăta trecută pe străzile Ştefan Cel Mare şi C. Noica, pe tronsoanele cuprinse între Revoluţiei şi Negruzzi, se circulă pe un singur sens. Numit şi SENS UNIC. Detalii aici.
Se circulă pe un singur sens e un fel de-a spune. Că de circulat se circulă de fapt ca şi până acum, pe două sensuri. Să fie de vină insuficienta mediatizare a informaţiei cu pricina? Nu cred, că dacă eu, care de felul meu nu citesc ziare şi nu urmăresc posturi locale TV am aflat de treabă în timp util, înseamnă că s-a popularizat totuşi destul. Să fie de vină semnele de circulaţie prost amplasate? Nici asta nu cred, că am destui amici care mi-au confirmat că semnele sunt FOARTE vizibile, din ambele sensuri, după cum se poate vedea şi din fotografia de mai jos.

Să fie atunci de vină nesimţirea şi tupeul românului? E, asta nu pot să cred în ruptul capului! Nu cred pot exista oameni cu atât de multă nesimţire sau tupeu ca să ignore cu bună ştiinţă nişte semne de circulaţie atât de evidente!
În final, nici poliţia nu cred că e de vină, ce naiba ar putea să facă, doar toată povestea se întâmplă fix în poarta lor!
Mai probabil e că doar mi s-a părut. Fotografiile făcute de mine în mai puţin de 10 minute în intersecţia Ştefan cel Mare - Revoluţiei sunt de fapt trucate. Cele 20 de maşini ce veneau pe sens interzis de fapt nu există.

Doi Dorei

Ieri, pe stradă, doi Dorei (din ăia cu salopetă, care dau cu ascuţâtu'). Două salopete, una albastră, una galbenă. Amândoi puţin afumaţi, uşor aburind a Unirea.

Salopeta galbenă: - Bă, şi mai eşti cu aia bă?
Salopeta albastră: - Nu bă...
Salopeta galbenă: - De când bă?
Salopeta albastră (brainştorming): -... apăi... de f'o tri luni...
Salopeta galbenă (clătinându-se uşor pe călcâie): - Bă... da n-aveai un copil cu aia bă?
Salopeta albastră (de data asta fără brainştorming): - Ba aveam... aveam bă.
Salopeta galbenă (uşor nehotărât): -... Şi...ÎL MAI AI?

Strandul "Viromet" Victoria - impresii

GPS: 45,72551N x 24,69983E

Dupa 23 de ani m-am intors la Victoria, ca sa ma duc din nou la strand. Mai tineam minte numai ca a fost misto, am stat cu corturile, am facut baie si noaptea, ca apa a fost calda, si ca a fost bine. M-am intors dupa atata vreme, carunt, cu un copil de mana, curios sa vad daca imi amintesc ceva.

Ca si Laguna albastra, strandul Victoria a fost destul de greu de gasit, amandoua fiind indicate doar de cate un panou minuscul si putin vizibil. Parcarea exterioara 6 lei, dar gratuita mai incolo, pe strzile orasului. Intrarea 10 lei adulti, 6 lei copii.

Strandul mi s-a parut mic. Nu, nu e mic, doar ca-l tineam eu minte mult mai mare. E destul loc pentru toata lumea, dar zau ca nu mi-am mai putut aduce aminte unde ne puseseram corturile cu douazeci de ani in urma.

La intrare am fost instiintati ca apa are 25 de grade (yummy!) si ca peste o zi strandul e inchis fiindca se schimba apa.

In rest:
- din nou un mare minus pentru lipsa compartimentelor cu cheie
- exista cateva cabine de schimb, dar nu se incuie si sunt mizerabile. Minus.
- dusurile sunt cu apa rece, de munte
- un minus mic pentru lipsa unui sistem de filtrare al apei. Nu plutea nimic prin apa, dar pe fundul piscinei era destul nisip. Nu e foarte important, fiindca apa se schimba cam o data pe luna.
- plus pentru apa. Intr-adevar calda!
- exista un bazin de dimensiuni olimpice care variaza in jur de doi metri adancime, si unul pentru copii, cu adancime de 1,20m.
- sezlongurile nu sunt la liber, se inchiriaza, si sunt cam vai de mama lor. Dar e iarba peste tot, si cum am avut o patura cu noi...
- un mare plus pentru preturi. Absolut rezonabile. Pepsi la jumate 3 lei, frapee mare 4,5 lei, patru mici cu paine si cartofi prajiti 12 lei, cafea la pahar de plastic 2 lei.
- un pic peste mana ca iti cumperi ce ai de baut de la bar si comanzi mancarea la ospatar
- plus pentru faptul ca ai voie sa-ti aduci cu tine tot ce vrei, dar la cum sunt preturile nu o prea face nimeni
- serviciile un pic lente, personalul subdimensionat, dar binevoitor
- cosuri de gunoi multe, lumea chiar le folosea. Dar am vazut si o gramajoara de coji de seminte in iarba, semn ca romanii nu-s pe cale de disparitie. Desi firma ia atitudine:

- strandul apartine, dupa nume, combinatului din Victoria, si e demn de toata lauda ca inca il tin in functiune. De aceea, le acord cu greu inca un minus pentru intretinere. E curat, e vopsit, dar se vede ca nu a mai fost renovat de foarta multa vreme. Tot ce e beton e crapat si uzat, sunt zone foarte alunecoase, si in general se vede lipsa banilor
- despre fete credeam ca n-o sa apuc sa zic nimic, fiindca lipseau cu desavarsire la ora la care am ajuns noi. Doar mame cu copii. Dar dupa ce s-a facut amiaza au dat navala. Mai multe si mai frumoase decat la Fagaras.
- ca si la Fagaras, un mare plus pentru lipsa totala a tiganilor. Nici macar unul!
- muzica - radio Zu - a fost acceptabila ca si calitate si nivel sonor.

Per ansamblu mi-a placut, ma mai duc.

Pentru doritori, o panorama a strandului:

(Click si se face mare)

Intorcandu-ma acasa am cotrobait prin cutiuta cu amintiri si am gasit cateva poze facute la ultima mea vizita :) Da, corturile ni le puseseram exact in locul unde mi-am pus acum patura...