O început!

Vă întrebaţi ce? Cum ce? Campania electorală! Ce dacă nu s-o dat încă startul oficial? Parcă mai contează o săptămână - doo în plus!
Aşa că mica mea cutie poştală, în care de-abia îşi fac loc facturile, e acum obeză. De candidaţi. Primul o fost domnu N., care ne-o anunţat că nu mai candidează pentru partid ci de-amu o sa fie independent. Asta după cele câteva partide prin care o mai trecut. De fapt, cre' că nu mai are unde să muta. Că o cam fost pe la toti. O luat de la toti ce o gasit mai bun, şi acum o venit momentu adevărului. Necst levăl.
Apoi, de doo ori în 3 zile primesc spam de la domnu M. Domnu M. candidează pentru un fotoliu de deputat în colegiu cu număru tz. În prima corespondenţă primesc o scrisoare cu realizările măreţe în calitate de membru în sfatu popular al urbei ale domnului candidat. Scrisoare însoţită de un plic cu timbru de răspuns şi un sondaj în care domnu M. ne cere să-i bifăm ce ne-nteresează pe noi. Test grilă. Răspunsuri unice. Domenii şi mai unice. Adică ne-nteresează pensiile? Da' sănătatea? Poate educaţia? Infrastructura? Şi acum cireşele de pe tort: poate că ne-nteresează vânătoarea, sportul sau enduro. ENDURO??? Problemă gravă enduro ăsta, trebe neaparat rezolvată, se simte nevoia unor legi în domeniu! Ca şi vânătoarea de altfel. Asta clar, ne trebe o lege care să reglementeze vânătoarea de parlamentari, guvernanţi şi mafioţi. Acum nu se poate, că e sezonu de împerechere, da' după 30 Noiembrie să se dea, domne, drumu la vânătoare!
A doua corespondenţă - un cearceaf de poză, cu domnu candidat şi familia (plus căţel) la plimbare în parc. Şi cu minunate relatări despre biznisu de succes al aceluiaşi candidat, evident, sprijinit de famelie şi de un colectiv de oameni harnici, muncitori si pe viaţă datori domnului M. One big happy family! No, ui aşe mă distrez io cînd mă duc acasă. Până acum când deschideam cutia de poştă, trăgeam în cel mai rău caz o sperietura din cauză de factură. Mai nou tre să fug urjent în casă, că-mi vine greaţa şi nu e frumos să dau pe scări.
Vreau şi io ca în Germania, să pot să-mi declar cutia de poştă ZONĂ LIBERĂ DE RECLAME ELECTORALE. Da' dacă asta vreau, cre' că tre să mă mut acolo.

Pumnu' în gură, tovarăşi!!

Nu mi-o venit să-mi cred urechilor când am auzît la radio ce am auzît. Aşa că m-am pus pe gugăl. Si am găst asta.
Adică cum bă? Io să plătesc drepturi de autor că pun aci un link de exemplificare la ce vreau să exprim? Dacă vreau să îmi exprim repulsia pentru o creaţie artistică trebuie poate să dau şi un exemplu că de ce mi-i greaţă. Şi pentru asta vreţi voi să-l plătesc pe ăla de mi-o făcut greaţă?
Aaaa, stai că mi-o picat o fisă! Adică s-o găsit acum vina pentru rata crescută a pirateriei în Românica în tagma celor ce blogăresc? Brava mă! Ne-aţi prins! Şi încă ceva aţi mai descoperit voi, ooo, minţi luminate, ooo, tovarăşi! Blogul este instrumentul evazionistului! Care trebe prins şi pus să plătească pentru că are reclame pe blog. Şi io, care tocmai de asta mi-am făcut blog, ca să scap de impozit, să mă îmbogăţesc şi io repede şi uşor. Na futui, că ne-aţi prins!
Da' amu vă întreb şi io: drepturile NOASTRE de autori cine le apără? Că şi noi creem aci, chiar dacă vorbim prostii. Dacă cineva vrea să facă reclamă acestui blog, i luaţi banu şi-mi daţi şi mie ce mi se cuvine? Sau, daca io pun pe blogu meu un vidio pe care tot io l-am făcut şi i pus la iutub sau la crocodil? Tre să vă plătesc io voo şi voi să-m daţ banu înapoi?
Treziţi-vă TOVARĂŞI! Vin alegerile şi trebe să ne băgaţi pumnu' în gură? Vi-i frică de o mână de oameni care vă arată cu degetu' virtual şi v-aţi gândit să le daţi o lecţie? E, să vă dau o veste! O să vă dăm noi ştampila în bot! Şi chiar dacă îs conştient că pentru voi asta nu contează, măcar contează pentru moralul nostru!
Şi cum zicea şi Cosinus, HAI SICTIR!

Baaaaaah bulangiilor!

Patru ani v-o durut la trei metri de mine, am fost la fel de insignifiant ca ultima bacterie dintr-un rahat de sobolan, acu' IAR v-ati amintit de mine? Vin alegerile si aveti nevoie de un vot? Vreti sa ma convingeti ca sunteti inocenti si imaculati? Vreti sa ma convingeti sa va dau girul sa o mai frecati patru ani la rece ca sa puteti face contu' gros? V-ati putea inchipui ca m-am umplut de scarba asa cum m-ati umplut voi de kkt?

Ei nu, frate! Nu si de data aceasta! M-ati chert de musteriu!

Mai tineti minte chestia cu Congo si Bombo? Se pare ca a avut efect. De data asta e cu "Nu mergeti la vot". Nu va urez decat sa aiba succes triplu fata de data trecuta.

Hai sictir!

Made in China

Mă, am tot stat şi m-am gândit cu gându. Io cre' că facturile estea de "utilităţi" ce le tot primim în poşte trebe că-s făcute în China. Să mor io.
Dacă nu-i aşa, să-mi explice şi mie cineva cum de îs aşa multe şi de calitate îndoielnică? Ha? Aud?

De unde ni să trage

Citeam undeva asta: cică "Savanţii germani au ajuns la concluzia, că cu cât este mai instruită femeia, cu atât mai puţin probabil că ea va avea satisfacţie în pat. În cercetările efectuate 62% din femei cu studii s-au plans de imposibilitatea de a ajunge la orgasm. Şi numai 38% mai puţin instruite aveau aceleaşi probleme. În cercetări au participat peste 2000 de femei între 18 şi 49 de ani.
Unica concluzie: bărbaţii nu sunt vinovaţi!
Femeilor mai inteligente le este mai dificil să ajungă la orgasm, deoarece ele sunt captivate nu de proces, ci de propriile gânduri."
Amu, dupa o analiză atentă la un pahar de vorbă pe mess cu Cosinus am ajuns la concluzia că savanţii ăştia germani, chiar daca nu trăiesc in minunata noastră patrie, ştiu ei ceva. De ce? Păi uite de asta:
Ni că ăştia instruiţi nu mai au orgasme, deci nu mai fac sex, deci nu mai au copii, deci se umple străzile de manelişti, de coca şi de piţi. Amu, dacă parcurgem în sens invers ăst silogism (ia, că ştiu şi cuvinte din astea complicate, adică îs instruit... ooops!) ne dăm seama că savanţii ăia chiar au dreptate.
Amu cre' că ştim cu toţii de unde ni să trage. Adică mie mi-i clar.

Nu-i un anotimp bun pentru tuns!

Profitand de redeschiderea boacazei din colt numita Frizerie am luat hotararea sa mai fac un pic de economie la sampon, scurtandu-mi pletele in devenire. Dar problema n-a fost studiata cu atentie in toate aspectele, rezultand intr-o situatie hilara.

Primo, boacaza nu are incalzire. De fapt, anotimpul e prost ales: e prea cald pentru incalzire, si prea frig pentru fara. Intrand, nu mi-am dat seama din prima, asa ca m-am asezat curajos pe scaun. Numai dupa cateva minute de stat am inceput sa tremur, cu o amplitudine in crestere...

Secundo, frizerita nu mai e cea pe care o stiam, ci una noua, mai durdulie, asa. Durdulie bine, adica. Si eu sunt "durduliu", cu menajamente spus, asa ca fata n-avea ce sa faca si trebuia sa ma atinga, ca altfel n-avea mainile destul de lungi. Nu ca m-ar fi deranjat prea tare, ca asa sani uriasi n-am mai vazut de mult.

Ce n-am luat in calcul e ca si ea are o inertie a ei, care, conform fizicii de clasa a noua, e proportionala cu masa. Corpul ei avea o miscare de valurire la fiecare miscare a foarfecei. Care prin atingere mi se transmitea si mie. Care nici eu nu sunt mic, remember? Asa ca eram doua trupuri ondulandu-ne suncile cam la 2Hz.

Acum puneti in plus tremuratul meu in crescendo, de la 5 la 7Hz. Care unde tremurande se amestecau cu undele foarfecei, rezultand o forma de unda mai ciudata, asa... (trimitere catre manualul de fizica)

Pe deasupra a inceput sa i se faca si ei frig, normal. Alti 5-7Hz, dar defazati. Inca un factor de modificare a undei.

Si cireasa de pe tort, vazand totul in oglinda m-a pufnit rasul, pe care m-am chinuit cu greu sa mi-l reprim. Pe deoparte sa nu ma creada fata sarit de pe fix, pe de alta parte pentru a minimiza efectele.

Acum va las sa calculati traiectoria foarfecei si a masinii de tuns peste scalpul meu si sa va inchipuiti ce a iesit.

Eu inca nu stiu, ca n-am avut curajul sa ma duc la baie sa ma uit...

Semn de carte

Am urat din totdeauna blogurile facute din video-uri si link-uri luate de prin alte parti, cu alte cuvinte cele cu continut neoriginal, si mi-am promis ca nu voi face niciodata asa ceva. Totusi azi voi face o exceptie.

Ma mananca rau sa-mi iau un alt laptop. Da' rau! Cu toate ca cel pe care il am probabil ma mai "duce" un pic, mi s-a pus pata. Din intamplare am gasit la VisUrat cateva sfaturi pe care ar trebui sa le bag bine in cap. Si de aceea pun aici atat link-ul spre el, cat si continutul:

[...]“Ai neaparat nevoie de acel lucru?” este cel mai important lucru la care trebuie sa te gandesti atunci cand vrei sa`ti cumperi ceva, din punctul meu de vedere. Faptul ca`l vrei nu este un motiv suficient sa`l cumperi decat in conditiile in care esti ruda de gradul I cu Becali, Catarama, Prigoana sau Patriciu, sau esti chiar unul dintre ei si miliardele pentru tine inseamna cateva seri in oras cu pitipoancele. Daca ai muncit pentru acei bani, daca i`ai strans, daca i`ai primit si stii ca prea curand nu vei mai vedea altii, atunci intreaba`te daca ai nevoie de acel lucru, daca acel lucru te va ajuta sau il vei folosi la adevarata lui valoare. Ar fi pacat sa dai o caruta de bani pe un MacBook Air doar pentru ca vor intoarce trei pasapisde capul dupa tine cand stai in mall la wireless si bei o apa plata pentru ca doar d`aia mai ai bani. La fel si cand iti cumperi un DSLR. Degeaba ai scula de scula daca o folosesti la Pasti sau la Craciun si s`a intepenit rotita pe Auto… Gandeste`te bine daca ai nevoie de acel obiect inainte sa dai banii pe el, altfel se va umple de praf sau va fi doar o fita extrem de scumpa si vei plange dupa bani cateva zile/saptamani mai incolo.

“Va produce pentru tine?” ar fi al doilea lucru la care trebuie sa te gandesti.

De obicei, cand faci o investitie serioasa (nu haine scumpe sau bijuterii), trebuie sa te gandesti si daca acea investitie se va amortiza si in cat timp vei considera ca ti`ai scos banii pe acel lucru. Daca iti iei laptop, il vei folosi pentru a`ti aduce bani? Daca`ti iei aparat foto, vei scoate bani de pe urma lui? Daca iti iei masina, te va ajuta sa castigi mai mult?

Daca da, atunci trebuie sa compari preturile. Un laptop mai performant iti va aduce mai multi bani decat unul mai slab si mai ieftin? Un DSLR iti va creste finantele mai mult decat o camera foto compacta la un sfert din pretul unui aparat profesional? Un Mercedes va produce mai mult decat un Logan sau Sandero si se va amortiza mai repede?

“Il vei folosi la adevarata lui valoare?” ar fi al treilea lucru la care trebuie sa te gandesti.

Poate ca nu`i un lucru care sa`ti poata aduce foloase, dar ai neaparat nevoie de el, din punctul tau de vedere. Dar trebuie sa te intrebi, inainte sa bagi banii in acel obiect, daca stii sa`l folosesti. Am vazut nenumarate cazuri cu oameni al caror raspuns la intrebarea de mai sus a fost “Las` ca am timp sa invat”. Trei sferturi dintre cei care au raspuns asa s`au lasat pagubasi dupa cateva zile, motivand ca n`au timp sau e prea greu si nu si`au dat seama. Da, ma refer aici la aparatele foto profesionale. Un DSLR va scoate poze pe modul Auto mai bine decat un aparat compact, dar nu va fi folosit la adevarata lui valoare. Un laptop de 60 de milioane folosit la messenger sau blogging este o investitie inutila. Si bloggingul si messengerul merg pe un laptop de 12 milioane, si merg chiar foarte bine. Pentru a ajunge la serviciu sau la diferite evenimente este destul un Logan, nu`ti trebuie cine stie ce gipan sau limuzina…

“Esti dispus sa investesti, dupa ce`l cumperi, pentru a`i creste performanta?” este al patrulea lucru la care trebuie sa te gandesti.

Un aparat foto profesional necesita accesorii suplimentare: blitz extern, bouncer, grip, acumulatori de rezerva, obiective, filtre etc. O masina necesita piese, revizii (si preturile nu`s la fel la Logan sau Matiz ca la Mercedes sau BMW…), reparatii. Un laptop necesita acumulatori suplimentari pentru autonomie, carduri PCMCIA pentru diverse extensii (Wireless, TVTuner, modem GSM etc), upgrade la memoria RAM sau HDD, eventual un webcam sau cine stie ce altceva. Un apartament nu poate sa ramana nemobilat. Ai bani sa le cresti sau sa le mentii performantele si dupa ce le`ai cumparat, sau te uiti la ele si te bati cu pumnii in cap ca nu te`ai gandit inainte?

“Merita chiar atat de mult de vrei sa dai pe el toti banii, pana la ultimul?” - al cincilea lucru la care trebuie sa te gandesti, dar ar trebui sa te gandesti la acesta in secunda in care`ti vine ideea.

Am intalnit multi oameni care au strans din greu bani pentru anumite chestii, le`au cumparat si apoi si`au dat seama ca nu merita. Reclama e reclama, realitatea e altceva. In reclama vezi ca acel lucru face orice, citesti review`uri despre el, vezi ce poate (in reviste de profil, in emisiuni tv etc.) dar cand il ai in mana, iti dai seama ca nu`i chiar asa. Iti dai seama ca in reclama functiona cu baterii speciale, iti dai seama ca ala prezentat era tata specialistilor, iti dai seama ca modelul deja e invechit, iti dai seama ca nu`l mai vrei… Deci gandeste`te bine daca esti dispus sa dai ultimul ban pe un obiect pe care crezi ca`l vrei neaparat, pentru ca dup`aia este posibil sa plangi…

Cam astea ar fi sfaturile pe care le pot da. Stiu ca nu sunt noi, stiu ca nu sunt primul si nici ultimul care va va spune asa ceva, dar e bine de bagat la cap. Repet, aceste sfaturi sunt pentru cei care nu intorc seara banii cu lopata, care nu au parinti multimiliardari si pentru cei care strang mult timp bani pentru a`si cumpara ceva ce vor, ce cred ei ca merita sau ca`i va ajuta mai departe.[...]


Sper sa citesc de fiecare data, cand ma mananca tare-tare, chestiile astea...

Gaura din părete

Treaba ie cam aşa: de când m-am mutat io în blocu ăsta în care dorm nopţile (adică de fro' 5 ani), n-o fost zi să nu deie careva fo' gaură în f'un părete. Nu pot să mint şi să zic că io n-am dat. Am dat şi io fo' 5 găuri când am renovat. Şi încă o zi am mai sfredelit faianţa aia comunistă, că erea lipită cu plăcintă de aia de beton şi nu cădea a dracu' nicicum. Da' o fost o zi mă!
Amu, blocu meu are 5 scări. Fiecare scară are 10 apartamente. Deci cu totu' 50 de apartamente. Să lom o medie de 20 de păreţi per apartament. Rezultă 1000 (unamie) de păreţi în tot blocu. Boooon... Câte găuri poa' să deie unu care începe operaţiunea foreza fix la 9 dimineaţa şi termină la 5 dupămasa? (aşa face ăsta de dă găuri acum, nu e invenţie de-a mea - fix la 9 bagă foreza) Să zicem 5 pe oră. Deci 40 de găuri pe zi de muncă. Dacă împărţim 1000 la 40 ne iasă taman 25 de zile-muncă. Acu' stau şi cujet: diferenţa de 1250 de zile-muncă până la ăia 5 ani de când încerc io să dorm în blocu ăsta s-o materializat în alte 50000 (cincizecidemii) de alte găuri în ăia 1000 (unamie) de păreţi ai blocului. (Am scăzut din ăia 5 ani sâmbetele, duminicile şi sărbătorile legale, am lăsat numa' zile-muncă, să nu ma ia careva la 11 metri că denaturez rezultatu').
Având în vedere că io n-am 40 de găuri în păreţii din apartamentu' meu, şi că am vorbit şi cu câţiva vecini, care mi-or zîs că nici ei n-au atâtea, înseamnă că găurile astea s-or mutat la careva din vecini. Care vecini, înclin io să cred, au nişte păreţi formaţi numa' din găuri.
Aşa că, vă spui drept şi cu mâna pe inimă: mie mi-e nuştiucum să mă mai duc la bloc să dorm. Cum să dorm io liniştit când ştiu că oamenii ăia au păreţi din găuri? Dacă să surpă păreţii pe ei? Şi oare nu le-o fi frig? Că cre'că trage un corent pin găurilea alea de maaamă-maaamă!
Altfel, nici o problemă. Cu bârâiala aia continuă care-ţi zdruncină şi bruma de creer ce ţ-o rămas te obişnuieşti. La fel şi cu sperietura de sâmbătă sau duminică dimineaţă de la ora 9 fix, când vrei să-ţi mai lungeşti o ţâră somnu'.
Din spirit de solidaritate cu vecinii ăia oropsiţi de soartă, când gată ăştia de lucră acum, mă gândesc să-mi fac şi io măcar un părete din găuri.

Am zîs!

Update: Al dracu ce plouă! Oare nu le-o intra apa în casă pin găurile alea? Bieţii oameni!

Boicotez stirile despre LHC!

Se sustine, si nu pe nedrept, ca tot roman'-i specialist in fotbal, politica, table, mecanica, etc, etc, etc (adica you name it, we have it). Dar se pare ca in zilele astea tot pamanteanu'-i specialist in fizica atomica. Unde te intorci, numa' de LHC dai. Probabil 99,99% din cei care deschid gura (inclusiv eu, evident) n-au habar nici macar ce ar trebui sa stie din liceu. Toti is specialisti in sfarsitul lumii si gauri negre, da' daca-i intrebi ce-s aia protoni, bosoni sau hadroni... Au adus un domeniul al Ştiinţei (da, cu majuscula, in semn de respect!), respectiv fizica atomica, in gura 0tv-ului, cum s-ar zice. Si mai rau, demonetizand-o. Si pentru asta presupun ca sunt tot jurnalistii (impotriva carora am un dinte, si voi dedica profesionalismului lor in curand un articol) care, in munca lor de documentare n-au catadicsit nici macar sa dea, minim - minimorum, o cautare in Wikipedia.

Pe langa aceasta banalizare ma mai deranjeaza ceva: cele doua tuburi in care circula particulele sunt racite la 1,9 ºKelvin (adica -271.1 ºC), si totusi nu observa nimeni noul sens pe care il capata termenul de "bere rece"!

Nunţi şi oale

Să vă povestesc cu ce m-am mai scârbit zilele astea.Am ieşit duminică la o plimbare în urbe. Pe corso. Pe "centru". Ştiam ca n-a să fie bine, da' tânjeam de mult după nişte blide din alea de pământ din care să mâncă ciorba pe la ţară. Şi ce loc mai bun să le găsesc decât traditionalul si parcă veşnicul "Târg al Olarilor" ce se ţine în cetatea noastră de când mă ştiu pe lume?

Aşa că am purces către Piaţa Mare, hotarât să înfrunt canicula şi eventualele întâlniri cu diverse cunoştinţe pe care nu le-am văzut de mult şi cu care, de obicei, mă întâlnesc în astfel de împrejurări.
Am avut noroc şi nu m-am întâlnit cu nimeni cunoscut. Am avut însă mare ghinion să nu scap de coca şi piţi. Care coca şi piţi se plimbă cu limo prin oraş să-i vadă toată lumea ce frumoşi e ei când se cunună. Şi ca nu cumva să treacă cineva fără să-i vadă, plimbarea are loc cu mâna stângă (sau dreaptă, dupe caz) înfundată gospodăreşte în claxon. Şi nu doar limo, toată coloana claxoneaxă de zor, că, deh, are şi invitaţii orgoliu' lor.
Ar fi fost cum ar fi fost dacă m-aş fi petrecut cu una bucată de nuntă, dar au fost vreo 4 sau 5, aşa încât am ajuns acasă atât oripilat de aceste animalice şi barbare obiceiuri, cât şi asurzit peste medie.
Asta a fost una din "scârbe". A doua mi s-a provocat la târgu' tradiţional de oale.
La târgu' ăsta, de obicei, veneau foarte multi meşteri populari într-ale olăritului. Din toate zonele ţării ăsteia nepopulate de coca şi piţi, pe atunci. Şi găseai o grămadă de lucruri frumoase. Apoi au inceput să fie cooptaţi în acest cerc de "meşteri populari" şi lingurarii, ştiţi voi, ăia de fac linguri şi alte alea de lemn. "Hai, mânca-ţ-aş, să-ţ' dea baba doo linguri şî un fund dă lemn!" În fine, n-ar fi nici asta o chestie nasoală, până la urmă e şi aia o meserie. Să faci ceva util dintr-un boţ de lemn. Sau dintr-o bucată de fontă, de la vreun capac de canal.
Acum, după câţiva ani în care am omis să mai merg la această manifestare care se vroia mai mult culturală decât comercială, nu mică mi-a fost mirarea să constat că s-a transformat într-un banal bâlci de uichend. Cu tarabe cu nimicuri de plastic, suveniruri din ţara lui Dracula, conlocuitori pricepuţi în arta revânzării la preţ dublu, veselă "ce ţine o viaţă" (de plastic - made in China, deh, târgu' olarilor, suntem la obiect), caricaturişti "la minut", etc. Am remarcat lipsa celor cu "alba-neagra". În rest, aici un mic, acolo o bere, manele şi tot ce mai vine cu ele.
Ceea ce m-a deranjat însă cu adevărat a fost altceva. Lumea se înghesuia la aceste tarabe cu produse ce nu-şi aveau locul aici, de parcă nu ar mai fi văzut nicicând aşa ceva, în timp ce adevăraţii meşteri, truditori în arta modelării lutului, aşteptau în soarele arzător să fie şi ei băgaţi în seamă. Aşa că întrebarea ce mi-o pusesem iniţial, şi anume de ce or fi aşa puţini, şi-a găsit răspunsul relativ repede, după ce am văzut care e mersul lucrurilor. Păi pentru ce să mai vină, dacă şi aşa nu mai apreciază nimeni munca lor, talentul lor, tradiţiile strămoşeşti?
Păcat. Mare păcat... Probabil însă că asta e ceea ce merităm. Toleranţa asta faţă de subcultură şi incultură ne va costa şi vom pierde tot ceea ce consideram a fi de valoare în dauna manelelor şi a atitudinii acestor hoarde de coca şi piţi.
E trendy să fii coca. E trendy să fii piţi. E trendy să dai claxoane să te faci remarcat. E trendy să faci coadă unde fac şi ceilalţi asemeni ţie.
E trendy şi e mişto. Tot restul e naşpa.

P.S. Mi-am luat 4 blide de la un nene burtos din Corund şi am tuflit-o acasă, jalonând printre nuntaşii cu claxoanele blocate.