Se afișează postările cu eticheta Frustrari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Frustrari. Afișați toate postările

duminică, 10 martie 2013

Noah, mancatz-ash!

Traii s-o vad si pe asta. Nu scriem, nu suntem celebri, n-avem vizitatori, cu alte cuvinte, suntem un blog obscur. Si totusi cineva ne stie destul ca sa ne fure!

Datorita celui mai gratis pitici am gasit ca un pulifrici si-a insusit o poza de-a noastra, normal, fara incuviintare. Furt, adica.

Plm, o sa fure tiganii tara asta cu totu'. Da' tot is curios: unde o sa o puna?

luni, 6 februarie 2012

Anti ACTA

Da, sunt şi eu anti ACTA. Nu ştiu dacă va conta, nu ştiu dacă acţiunea mea va avea vreun efect, ştiu însă că, dacă acest act va fi adoptat şi votat, s-a cam terminat cu internetul aşa cum îl ştim. Va fi un fel de "epoca de aur" în care te uitai de 10 ori în stânga şi în dreapta înainte să faci sau să zici ceva (cei cu ani mai mulţi în palmares ştiu despre ce vorbesc, cei mai tinerei nu prea, dar ar face bine să plece urechea la ăştia bătrânii). Ba chiar e posibil să fie mai rău.
Să nu fiu înteles greşit, nu sunt adeptul pirateriei, departe de mine gândul, ba chiar mulţi amici râd de mine că dau bani pe soft sau pe muzică. Mi se pare absolut normal să plătesc pentru munca cuiva, aşa cum şi eu am pretenţia să fiu plătit pentru munca mea. Mă sperie însă gândul că fiecare mişcare a mea în acest imens internet va fi urmărită şi că voi fi privit mereu ca un potenţial infractor, gândul că zi de zi copii noştri vor fi în pericol de a fi condamnaţi pentru vina de a fi schimbat între ei o piesă la modă. Acest instrument care se pregăteşte acum, acest ACTA, va fi o unealtă diabolică în mâna celor ce, vremelnic, deţin puterea. Nimeni nu va mai fi în siguranţă în spatele unui ecran de calculator, nu va mai exista intimitate şi viaţă privată.
Aşadar, repet, nu ştiu dacă poziţia mea va conta. Ceea ce ştiu e că va conta să fim cât mai mulţi care să vorbim despre pericolul pe care un astfel de acord îl constituie la adresa libertăţii noastre de exprimare şi de schimb de idei.
Ca şi încheiere vă recomand să citiţi materialele către care vă conduc link-urile din stânga (le găsiţi voi) şi să urmăriţi materialul video de mai jos (cât o mai fi disponibil), pus la dispoziţia noastră, a tuturor, de Creative Monkeyz (ăia cu roboţii).

RObotziSpActa from CreativeMonkeyz on Vimeo.

Iar pentru amatorii de semnat petiţii online, 3 link-uri "utile":
http://www.petitieonline.com/opriti_acta
https://secure.avaaz.org/en/eu_save_the_internet/
https://www.accessnow.org/page/s/just-say-no-to-acta

vineri, 23 decembrie 2011

Unul din cinspe mii

Mai tineti minte cei 15.000 specialisti ai CDR (Conventia Democrata Romana) promisi si apoi nevazuti de nimeni? Io-i tin, si nici nu i-am vazut. E drept, de-a lungul anilor i-am descoperit. In general sunt de gasiti prin crasme ordinare, sau agatati de cate un gard si o bere la PET, sau... In fine, forma de prezentare poate fi diferita, dar toti au un punct comun. Sunt specialisti. La toate!

Uneori mai dai de cate unul sub forma unui dorel care da cu ascutitu'. Alteori sub forma unui becali la pus faianta.

Iar uneori au si diplome de scoli inalte (e pe un deal? e! e la inaltime? e! Pai?) Si pot sa ia numele de Marin Baescu si profesia de expert judiciar. Domnul acesta afirma, de la (inaltimea? competenta?) sa in in constructii civile si industriale si evaluarea proprietatii imobiliare, ca "gazele pentru aragaz au proprietatea de a migra spre intuneric si spre partea de jos". Cum? Nu credeti? Ia cu scrinshot, neamule:



Drept sa zic, intai am ras. Dupa aia m-am apucat sa-i zic de dulce. Si, recunosc, mai mult i-am zis decat am ras.

Ca asta e nivelul competentei in tara noastra draga: Competenta de specialist. Supra cinspe mii.

luni, 20 decembrie 2010

Să ne păzim poliţia!

Dap. Exact. Avem mare nevoie de servicii de pază şi protecţie pentru organ. Organu' se simte ameninţat şi are nevoie de badigarzi. In mod oficial. Cu licitaţie publică pe SEAP. Din banu' public. Adică banu' din impozite. Ale ale şi ale mele. Pare greu de crezut, aşa-i? Mno... ia uitaţi aici. E de azi, cine nu crede să verifice. Pentru conformitate, un fel de print-screen.

duminică, 5 decembrie 2010

Neprofesionisti, ce vrei?

Noah, o vin't iarna, si o dat inghetul pe aeropoarte. Si multe avioane or trebuit sa stea jos, ca nah, pana dezghetau la un capat la alalalt era la loc.

Si s-o trezit un idiot, unu' din ala care o scapat de selectia naturala, sa se revolte, ca tot era dat la teve: "Neprofesionisti, dom'le".

Da, tampitule, is total neprofesioniste companiile aeriene ca-si tin aparatele la sol, pierzand bani. Total neprofesionisti pilotii care refuza sa zboare in conditiile in care nu sunt siguri pe pasarea de sub curu' lor si, eventual, al pasagerilor.

Cand vad idioti din astia ma gandesc ca ar trebui luate niste avioane de la casat, facute indeajuns de apte de zbor cat sa se ridice cateva sute de metri, bagate in ele cateva chile de kerosen ca sa le ajunga pana sus, si apoi puse la dispozitia la astia batuti in cap:

Nene, tarom si klm si lufthansa si blueair si wizzair si german wings nu zboara. Da' uite avem pentru voi avionasu' asta, numai trebuie sa va urcati si e gata de plecare!

Cred ca daca am pune de o colecta pentru asa ceva... s-ar strange destul.


joi, 14 octombrie 2010

Şi greva continuă...

Da, continuă de mai bine de 24 de ore. Greva cui? Greva stimulaţilor! Pentru ce? Pentru că li s-au tăiat stimulentele. Nu salariile. Nu-i doare acel 25% tăiat din salariu. Că salariul nu e mare, ba chiar e mic, în majoritatea cazurilor abia dacă depăşeşte salariul minim pe economie. Nu, pe ei îi dor acele stimulente, acordate până acum cu sau fără drept, acordate tuturor, fără excepţie.
Statul, primul şi cel dintâi dintre evazionişti, a decis să dea salarii mici, ca să nu fie mari dările la şomaj, pensie şi sănătate, şi să suplinească lipsa unui venit decent prin stimulente, nesupuse acestu gen de taxare. Aşa au făcut şi privaţii, doar că pe ăştia îi vâna de zor tot statul, pentru evaziune. Adică pentru ceea ce şi el, statul, făcea la rândul lui, ca un contribuabil de rând.
Şi mă rog frumos, ce făceau angajaţii statului, în frunte cu, să zicem, femeia de serviciu de la Administraţia Financiară, ca să merite stimulente? Îşi făceau treaba pentru care erau deja plătiţi cu salariu. Adică statul plătea stimulente pentru ca un angajat să-şi facă treaba. A cui e vina că era salariul mic? Cine te pune pe tine, cetăţean român să te angajezi la un loc de muncă remunerat prost? Aaaa, te aştepţi ca lună de lună să fii premiat pentru că ţi-ai făcut treaba - e doar riscul tău. Vei fi premiat, stimulat doar dacă meriţi. Stimulentele, premiile, nu sunt un DREPT, sunt exact ce le spune şi numele, o recunoaştere a unor merite deosebite în muncă. Până atunci trebuie să te mulţumeşti cu salariul pe care l-ai negociat la angajare.
Aţi ajuns azi să vedeţi cum trăiam noi, restul lumii, până acum. Fără stimulente lunare, fără premii, doar cu un amărât de salariu, puţin peste minimul pe economie. Fără să facem grevă, plătind cu greu dările la stat din buzunarele şi veniturile personale, ca să puteţi voi să luaţi salariu şi stimulente!
Drept pentru care nu pot decât să vă doresc MULT SICTIR, şi poate vă vine mintea la cap, dacă tot faceţi grevă, faceţi-o pentru un SALARIU DECENT, de care să se poate bucura tot românul, nu pentru stimulentele VOASTRE! Dacă tot v-aţi decis să vă bateţi cu guvernul, faceţi-o ca nişte ROMÂNI pentru români, nu ca nişte pomanagii!
Când veţi face asta, şi eu şi probabil mulţi alţii din privat vă vor fi alături. Până atunci însă VĂ BAT OBRAZUL!
La fel şi STATULUI ROMÂN, primul şi cel dintâi între EVAZIONIŞTI!

luni, 9 august 2010

Să vă stea în gât (gâtzi) !

"Da, să vă stea în gât tot ce mâncaţi şi beţi de pe rafturile magazinelor, fără jenă sau fără să vă faceţi vreo problemă că, poate, cineva neatent sau prins cu alte probleme şi cu gândurile aiurea, o să cumpere acel produs, o să-l consume poate, şi o să ajungă pe un pat de spital sau poate mai rău!"

Incă o dovadă a lipsei de civilizaţie şi educaţie a unora dintre concetăţenii noştri. Mi-e de-a dreptul silă când mă gândesc că trăiesc printre noi. Sau noi printre ei. Naiba mai ştie care suntem mai mulţi!
Banuiesc că vi s-a întămplat tuturor să vedeţi pe rafturile supermarket-urilor pungi de alimente desfăcute, din care era evident că se consumase la greu. Nu mă interesează aspectul pecuniar al problemei, nu mă interesează câţi bani pierd magazinele din treaba asta, mă interesează însă sănătatea mea şi a celor din jurul meu. Mă interesează să nu mai ajung acasă şi să constat că am cumpărat o cutie de Sana sau de lapte DESFĂCUTĂ şi ÎNCEPUTĂ, care se presupune că e ambalată igienic şi aseptic. Da, asta am păţit sâmbătă, la un mare şi vestit magazin (nu contează acum care, în fond nu e vina magazinelor că unii dintre noi nu au nici cea mai elementară şi rudimentară educaţie şi bun simţ).
Faza şi mai nasoală e ca n-am băgat de seamă la timp. Duminică dimineaţă mă trezeşte nevasta să mă întrebe ce naiba am avut de am băut sana cu noaptea în cap. Adică cum? Păi... era cutia desfăcută şi lipsea din ea cam preţ de un pahar. Zic: nu era desfăcută, că doar m-am uitat şi la termenu' de valabilitate când am luat-o, aş fi văzut. Păi nu, zice nevasta, era inchisă, doar sigiliul lipsea. Ca în bancu' ăla cu "avea sigiliu' rupt". În momentul ăla am crezut că-mi explodează capu'. Mai ales că, până să mă trezească să mă ia la întrebări, bagase şi ea vreo două căni zdravene.
Na, acum stau şi mă întreb: pe cine pot eu să iau la 11 metri pentru faza asta? Dacă idiotu' şi cretinu' care şi-o băgat botu' în cutia de sana avea hepatită? Sau mai ştiu io ce altă boală contagioasă? Să mă duc acum cu e a mai rămas in cutie la analize, să văd dacă are ceva germeni patogeni? Să aştept să văd dacă a mea consoartă supravieţuieşte sau cade la pat? Se poate întâmpla peste 5 sau 10 ani şi să nici nu-mi mai amintesc că de aici i se trage.

Aşa că ne-stimaţi şi ne-simţiţi consumatori de pe rafturi, să vă ferească Sfântu' să văd io pe careva că face aşa, că-i rup capu' acolo, pe loc! Şi o să fac şi poze, pentru posteritate!

luni, 21 iunie 2010

Pizdă de bicicletă

Avertisment pentru ăia obsedaţi de cuvântul din titlu sau de ceea ce reprezintă el: HO BĂ! Nu mai daţ buzna aci! Nu am nici poze cu ce vă interesează pe voi şi nici vreo poveste deocheată! Mereţ în treaba voastră, că aci se dezbat lucruri serioase!

Deci... e vorba de o banală pistă pentru biciclete, dar la ce nervi mi-am făcut asară, nu m-am putut abţine de la aşa un titlu! Mai precis, despre pista pentru biciclete pe care ne-o pus-o la dispoziţie onor primăria de fo câţiva ani. Şi pe care, printre altele, la început parcau mişeii, dupaia un biciclist turist străin erea să-şi rupă gâtu'. E, io până ieri n-am avut nevoie s-o folosesc, că abia de ieri m-am hotarât să bag cât mai des cu putinţă câte o tură de dat burta jos. Da' ieri mai pe seara m-am pornit la pedalat. Şi am zîs, ca orice om cu scaun la cap, că pista de biciclete o fi cel mai indicat loc să te dai cu bicicleta. Eh, se pare că m-am înşelat. Fiindcă, odată ajuns în capătul străzii Şcoala de Înot (sibienii ştiu unde vine asta, şi unde începe faimoasa pistă), am constatat cu stupoare că N-AM PE UNDE PEDALA! Pista de biciclete era efectiv înţesată de pietoni plimbăreţi, cărucioare pentru copii, tineri şi copii pe role şi alte alea. Asta în timp ce trotuarul de alături era PUSTIU! Imi pare rău ca n-am avut la îndemână un aparat foto, era de-a dreptul interesant să vezi cum şerpuia marea aceea de oameni fix cât era vopseaua roşie a pistei de biciclete! Evident că m-am încăpăţânat să merg pe pista ce ÎMI ERA DEDICATĂ, drept pentru care mi-am umplut frigiderul de carne proaspătă de la nenumăraţi plimbăreţi pedeştri deranjaţi de faptul că eu mergeam pe bicicletă PE PISTA PENTRU BICICLETE! Nici unul măcar n-a catadicsit să treacă pe trotuarul de lîngă! Guri bogate însă aveau mai toţi, şi care n-aveau mă fulgerau cu nişte priviri de nici nu ştiu cum am reuşit să nu cad de pe ţoaclă! Am ajuns cu greu la capătul pistei, undeva spre str. Bahluiului iar drumul înapoi l-am făcut pe altă rută ca să nu mai deranjez.
Aşa că, onor concetăţeni sibieni care vă plimbaţi picioarele pe zona aia roşie cu dungă albă întreruptă pe mijloc, şi semnalizată ca atare, vă rog luaţi aminte la faptul că acea zonă este PENTRU BICICLIŞTI, şi, atâta vreme cât lângă ea aveţi un trotuar, aţi face bine să apelaţi la bruma de civilizaţie pe care vreau să cred că o aveţi şi să folosiţi acel trotuar în loc să aruncaţi vorbe grele unor concetăţeni de-ai voştri pe două roţi care atâta au şi ei în oraşul ăsta: câţiva kilometri de pistă pe care ar trebui să se simtă în siguranţă!

luni, 31 mai 2010

Strazi pustii

Marti, 6 mai 2010, a treia zi de Pasti. In mod normal zi normala de munca. In drum spre servici constat ca strazile sunt aproape goale, parcarile pustii. Mai sa crezi ca e duminica dimineata. Ajung la birou si aflu ca majoritatea firmelor, inclusiv "aia de la stat" au liber si marti. Eh, asta e, nu-i bai.

Luni, 31 mai 2010. Prima (singura?) zi de greva a bugetarilor. In drum spre servici constat ca strazile sunt aproape goale, parcarile pustii. Mai sa crezi ca e duminica dimineata.

'Tu-i mama ei de treaba! Chiar atatia lucreaza "la stat" de se vede cu ochiul liber pe strada?!? Asa multi sunt?!?!?!?

luni, 10 mai 2010

Dreptul la grevă (2)

Accidental am dat peste acest material. Interesant, nu?
Acum, că li se pregăteşte bugetarilor o reducere a veniturilor, au început să realizeze că jucăriile pe care s-au învăţat să le primească "de la serviciu" cam costă bani. Tot interesant e că, până acum n-am auzit pe niciunul să se plângă de asta. N-au fost deranjaţi că au telefoane noi în fiecare an, că au scaune de 300 de lei, calculatoare de 5000 şi că nici una din jucăriile astea costă cât nu costă nicăieri pe piaţa liberă. Acum, că-i arde la buzunare... hopaaaa!
Păi uite ce le propun eu acum: dacă tot e să faceţi uz de dreptul la grevă (pe care n-ar trebui să-l aveţi), atunci ce ar fi dacă în loc de pancartele cu "Muritori de foame" pe care le tot agitaţi pe la manifestaţii aţi ieşi cu unele pe care să scrie "Nu mai vrem mobile noi!", "Am un scaun mult prea scump!" (şi aici nu se face referire la conţinutul scaunului zilnic), "Maşina mea de serviciu merge încă 10 ani!" şi altele asemănătoare. De asemenea, un alt set ar trebui să conţină lozinci de genul "Daţi drumul finanţărilor de la UE!", "Nu mai vrem să luăm bani degeaba!", "Afară cu nepoţii şi clienţii politici!". Ce ziceţi, stimaţi concetăţeni bugetari? Vă ţine? Că noi încă vă ţinem!
Eu unul şed de 15 ani pe acelaşi scaun, la acelaşi birou, aer condiţionat nu am, iar telefonul mobil l-am schimbat de doar 3 ori în ultimii 15 ani. Şi nu că n-aş fi putut s-o fac mai des. Nu. Doar că am considerat că nu e nevoie. Astfel că am plătit MAI MULT IMPOZIT, din care vi s-au plătit VOUĂ salariile tot mai mari, şi din care vi s-au cumpărat VOUĂ în fiecare an alte scaune, alte telefoane, alte maşini.
Deci, cum stăm? Batem palma? Oare ne puteţi susţine şi voi pe NOI, măcar odată? Măcar atât cât să ştim că nu aveţi dreptul la grevă degeaba!

miercuri, 5 mai 2010

Dreptul la grevă

Dreptul la grevă este un drept garantat de Constituţie, cel puţin în România. Garantat, dar nu şi reglementat. Aici intervine legiuitorul, care trebuie să stabilească în ce condiţii cetăţeanul poate face grevă, dar mai ales care sunt limitele exercitării acestui drept. Ei bine, de ce am deschis acest subiect? Fiindcă, după umila mea părere, într-o democraţie de căcat ca a noastră, acest drept la grevă ar trebui să aparţină EXCLUSIV sectorului privat, şi să fie interzis cu desăvârşire angajaţilor din sectorul de stat. Indiferent de provenienţa lor. Ştiu că o să îmi sară în cap mulţi, dar... chiar nu-mi pasă. N-am lucrat la stat nici o secundă şi nici nu-mi doresc.
Vorbeam acum cu nişte amici din Grecia, oameni la locul lor şi cu capul pe umeri, cu mici afaceri private, evident, în turism (ce dracu sa faci altceva în Grecia aia?). Oamenii erau foarte furioşi, ca de altfel şi alţii ca ei, din cauza blocajului de zilele astea. Furioşi pentru că nu-şi pot vedea de viaţa lor, nu-şi pot face bănuţul din cauza grevelor care le-au paralizat turiştilor accesul. Greve pornite de cine? De bugetari! Car-va să zică de nişte cetăţeni care nu realizează că privaţii ăştia, aşa evazionişi cum îi crede statul, le bagă lor în traistă lună de lună. Nu i-a deranjat aşa de tare că vor creşte taxele, că nu vor mai putea lucra la negru ca până acum. Îi deranjează însă tare că nu sunt lăsaţi să muncească de un sistem bugetar în criză care poate bloca o ţară întreagă cum şi când are chef.
Şi mi-am adus aminte de furiile mele de zi cu zi, când vedeam şi mai văd încă bugetarii noştri "amărâţi" facând grevă după grevă? Pentru ce? Pentru că încă îşi iau salariile? Pentru că nu i-a pus Boku pe liber? Dar pe mine mă întreabă cineva cum stau? Dacă mai duc? Dacă mai am din ce plăti suprataxe şi supraTVA? Pentru ce? Ca să îmi blocheze ei mie activitatea când şi cum vor? Nu văd de ce să aibă drept la grevă angajatul unui sistem care nu produce nimic. Un sistem care, aşa cum e croit în România, nu dă nimic în schimb.
Aşa că, nenicule, vrei job la stat? Atunci stai dracu pe curu' tău la serviciul ăla pe care ţi l-ai dorit, zi mersi că unii ca mine îţi plătesc salariul şi... ciocu' mic! Că pe noi, ăştia privaţii, nu ne ţine nimeni în braţe cu salarii şi sporuri, nu ne bagă nimeni în traistă, ca să ne permitem să facem grevă!
Aşa că... am şi eu o propunere legislativă, chiar daca nu mă aude nimeni: Limitarea drastică a dreptului la grevă pentru orice angajat plătit de la buget. Vrei grevă? Treci la privat, să vedem dacă-ţi mai arde!

marți, 6 aprilie 2010

Sardonic, da.

O stire plimbata aseara m-a uns la suflet. Nush cat de adevarate sunt cifrele, dar: "Pe litoralul romanesc au fost 500 de turisti, la bulgari 20.000!"

Oh yeah!

Capra vecinului? Nu, sa moara capra noastra!

Au avut la dispozitie douazeci de ani. Douazeci de ani in care turismul romanesc putea fi facut sa functioneze. Poate ca nu ar fi fost sursa primara de venit al PIB, dar ar fi fost ceva. Unde era acum douazeci de ani turismul in Bulgaria, Muntenegru, Serbia sau Albania? Noi aveam deja litoralul amenajat, lasat mostenire. Acum nu mai conteaza.

Ii urez litoralului romanesc sa ajunga in stadiul anilor 50. Adica o fasie de pustiu. Da, cu rautate!

Au avut la dispozitie douazeci de ani ca sa faca ceva. N-au facut. Asa le trebuie.

Pe vremea lu' ceasca ni s-a inoculat cu perseverenta ca "tara ca a noastra nu e. Ca e bogata, ca e frumoasa, ca e unica, ce mai, suntem miezul." Si eu am crezut-o, ca nah, eu cum sa scap de indoctrinare? A tinut pana am scos prima oara nasul dincolo de granite. In Romania am fost plimbat destul (multumesc, mama, multumesc, tata!), dar cand am ajuns sa mai vad ceva si din alte tari... am cam ramas cu un gust amar. Parca nu e chiar cum ni s-a spus. Parca Alpii sunt mai frumosi. Parca verdele e altcumva. Parca oamenii sunt mai primitori. Nu parca. De fapt comparatiile nu stau in picioare.

In douazeci de ani s-ar fi putut face totusi, si asa, turism. Daca nu ne-am fi culcat pe o ureche. Las' ca prostii de turisti vin oricum. Cum au venit pana acum, au sa vina si de acum incolo.

Acum incep surprizele. Ups, ca nu mai vin! Ups!

Tarziu, dar incepe sa se vada ca nu merge asa. Nici macar spagile grase date de-a lungul vremii n-au sa mai tina de foame. Pensiunile arse ieri la Moeciu erau goale. De ce oare? Oare fiindca Moeciu a fost transformat dintr-o zona recreativa intr-una comerciala si manelizata? Hotelurile de pe litoral au avut 500 de turisti. Oare cati din acesti 500 au sa revina?

Acum incepe sa se vada ca turismul nu se face cu carpeli. Nenorocitul de Mazare (da, nene, n-am uitat ca ai promis ca te muti in Brazilia daca nu iese Geoana presedinte!) a avut cele mai mari parghii ca sa faca ceva. Hai sa nu ma leg de potlogariile imobiliare, ca trebuie sa mananca si gura lui ceva. Dar daca in loc sa dea 'jdemii de euro pe telegondola si palmieri baga aceeasi bani in sanitizare, adica sa faca curatenie atat pe plaja cat si printre cocalari, mai precis sa civilizeze turismul... ar fi mancat gura lui si mai mult. Teapa, Radule Stefanule! Nu a ta, e teapa care le-ai tras-o romanilor.

Nu mai vorbesc de banii bagati in publicitatea internationala. Nici nu mai stiu de cand a inceput asta, dar stiu ca ultima e asta cu succesurile "the land of choice". Care aceeasi bani bagati in infrastructura ar fi adus mult mai multe foloase.

De douazeci de ani nu s-a facut nimic pentru turist. Intotdeauna cand am prins un turist l-am jecmanit, fie la bani, fie prin conditii. "Nu-i nimic, ce daca asta nu mai vine? Las' ca vine alt fraier!". Ei uite ca fraierii s-au terminat. Gata, nu mai sunt!

Stiu ca m-am bagat pe tarlaua lui raudemusca, ca el mai indreptatit decat mine sa scrie despre turism, dar nu mi-am putut abtine rautatea si satisfactia sardonica din mine.

Douazeci de ani in care nu s-a facut nimic. Materia de lucru a fost. Bani au fost - si sunt inca, chiar si acum, dar nu ne trebuie. Modele au fost. Le-au avut pe toate pe tava.

Muriti, ma! Asa va trebuie!

Muriti fiindca jecmaniti fiecare fraier care va calca pragul. Fraier, da. Fraier, nu turist, nu oaspete. Muriti pentru tiganii ambulanti care te streseaza pe plaja. Muriti pentru chioscurile nenumarate, pline de aceleasi kitschuri cu LED-uri albastre, care sufoca orice posibil obiectiv turistic. Muriti pentru galagia, sa nu zic manelarismul, cu care inecati pe oricine. Muriti pentru mesele traditionale romanesti purtand marca Metro. Muriti pentru raceala cu va tratati fraierii., fiindca zambetele si amabilitatea sunt prea scumpe. Muriti pentru nesimtitii pe care ii acceptati in ograda, si carora nu le atrageti atenti ca deranjeaza pe altii. Muriti cu muntii de gunoaie, fiindca nu aveti nici o initiativa de a va curata teritoriul. Muriti cu intunericul in care sunt cufundate toate locurile in care ar trebui sa vi se plimbe fraierii, fiindca cinci becuri economice de 15W nu-si permite nimeni. Muriti pentru toata nesimtirea care va inconjoara. Poate nu sunteti voi cei care o provoaca, dar voi sunteti cei care o acceptati. Fiindca nu ridicati nici un deget. Acum e prea tarziu.

Urmatorul pas? Din pacate previzibil. Ceea ce i se intampla Romaniei acum la turism... maine o sa inceapa sa i se intample la tot.


duminică, 31 ianuarie 2010

So tru!

Nu m-am mai intalnit de mult cu soferii de Alba, asa ca aproape am uitat ce catastrofe sunt.

Noroc cu unu' care, zilele trecute, m-a luat pe sus de la spate, dezvirginandu-l pe Amadeus, facandu-i fundul ferfenita.

Azi am dat de altu', ilustrand perfect realitatea:


Atat de adevarat!


vineri, 22 ianuarie 2010

Dati-mi apa!

Ce-mi place mie de ai nostri ca brazii care preiau ideile occidentalilor, dar fara sa le treaca un pic prin tartacuta spre rumegare. Ok, tara noastra e de kkt, oamenii la fel (yes, including), aia de dincolo is super[insert anything here], ce e bun pentru ei - cu siguranta e si mai bun pentru noi. Cateodata am impresia ca in fiecare fabrica de prezervative traieste un arici, altfel nu-mi explic numarul mare de retardati de care dau in fiecare zi (note to self: trebuie aprofundata ideea si studiata).

N-am nimic impotriva curentului ecologist, dimpotriva. Da' cand dau de cate una... parca mi se zburleste parul pe ceafa. Aceasta "una", in cazul de fata, e o presupusa pitzi, care trebuia neaparat sa scrie un articol, asa ca a bagat iute un copy&paste, un gugal translate si o mica adaptare, si gata articolul!

Tanti respectiva pledeaza impotriva apei imbuteliate. Adica, monser, nu e eco deloc sa bei apa adusa din alte parti, ca deh, se polueaza cu industria, cu transportul si cu pet-ul. Tara noastra apa buna are, de ce sa poluam mediul? Ca apa la plastic e obicei mic-burghez, nu-si mai are locul in noua noastra oranduire. Ca uite, sunt unii care nici nu mai vor ca in orasul lor sa se mai vanda apa la conserva!

Yep. Corect. Cu o misca obiectie. Tarile astea, la care viseaza tanti de la EcoMagazin, se straduie de 'jde ani, au bagat capite de bani in mediu si in educatie si in constientizare. Ca sa nu mai spun ca e cam politica de stat. Cand iesi pe strada si nu-ti pute a Raba ci vezi o veverita traversand cea mai circulata artera a orasului, cand vezi pesti in paraul care ia orasul de la un capat la celalalt... mai vorbim si de boicotul apei la bidon.

Da' io ce fac? Raul care alimenteaza orasul cu apa are in amonte zeci de alte localitati. Pe vremurile cand indrazneam sa ma mai uit la el - am renuntat intre timp - descopeream ca apa are toate culorile curcubeului. Pentru diversitate, uzina de apa livreaza uneori...


...cafea la robinet. De multi ani orasul s-a impanzit de fantani si cismele, oamenii sperand sa dea si ei de o apa rezonabila. Si tot ani de zile au folosit aceste surse alternative de apa.

Pana intr-o zi. Cand s-a constatat ca nici una, absolut nici una din sursele de apa ale orasului nu corespund fie chimic, fie biologic. Viermi sau nitrati, oua sau nitriti, asta serveau fantanile, cismelele si izvoarele. Cu fantanile si cismelele a fost simplu, au ramas pe uscat.


Izvoarele n-au putut fi oprite, iar tablele cu "Apa nepotabila" dispareau mai iute decat puteau fi instalate ("Toata viata am baut apa de la izvorul asta, si n-am avut nimic!" Da, exista arici in fabricile de prezervative).

Traiesc intr-un oras in care nu exista surse de apa credibile. Fantanile sunt infestate si uzina de apa e mai batrana decat mine.

Eu de unde beau apa, daca tanti de la EcoMagazin nu vrea sa beau nici apa de la magazin?

S-a interesat respectiva cam cate surse de apa din tara asta sunt verificate si conforme? Stie cate uzine de apa si retele s-au modernizat in ultimii douaj'de ani? Macar stie ce apa ii vine pe robinet? Ea bea apa de la robinet? Daca da, strecoara viermii din apa? Sau mai poate avea copii?

Extraordinar de simplu sa dai indicatii. Mai ales cand esti in necunostinta de cauza.


miercuri, 18 noiembrie 2009

Rugă pentru prieteni şi pentru restul lumii

Fraţilor, nu mă mai bateţi la cap să mă duc la vot, că de data asta NU MĂ DUC! Am luat o hotărâre pe care am s-o pun în aplicare începând cu această sesiune electorală: nu mai vreau să merg la vot doar ca să votez CONTRA, să votez SĂ NU IASĂ cutare. M-am săturat! Nu mai vreau să merg la vot ca să-mi anulez votul. Nu mai vreau să votez "răul cel mai mic". Mi-au ajuns 20 de ani de "răul cel mai mic"! Aşa că am decis: începând de anul ăsta voi merge la vot doar daca voi avea PENTRU cine să votez! Şi să nu mai prind pe vreunul că-mi zice "votezi pentru tine, nu pentru altii". Mi-e podul plin de poveşti din astea.
Şi nici nu vreau să ajung aşa:
"O băbuţă la cabina de vot, stă 15 minute... toată lumea aşteaptă să iasă. Iese baba şi întreabă: <Maică, futu-vă-n gură se scrie legat sau despărţit?>".

Am zîs!

miercuri, 7 octombrie 2009

To'arşu Pogea, mănânci căcat! - Ep. 2

Azi, la B1TV, servit de Radu Moraru. Dimpreună cu el.
Atât. Comentarii după ce borăsc.

...Mno. Am revenit. Am borât cam o oră. Deci, stimabile Naşul R.M.... pe mine m-ai chert de client. Aseară Bok care face poc, în seara asta Pogea şi mai apoi Roberta de la Parlament... bă, ce ţi-ai zis tu: dacă toţi dau în famelia marinelului, ce ar fi să fiu io mai cu moţ şi să le ţin partea? Şi uite aşa te-ai transformat din imparţialul Radu Moraru în PDL-istul de la B1.
Ai mare dreptate de cele mai multe ori în ceea ce spui şi faci, da' cu faza asta cu partizanatu' PDL ţi-ai cam dat cu firma-n cap. Aşa că.. dă-te-n căcat!

miercuri, 30 septembrie 2009

Tele... Euro... BINGOOOOOO!

Bă. Îs io paranoic sau ce pana mea?
Deci. Umblam azi prin oraş. Cu treabă, să ne înţelegem, să nu zâcă vreunu că io umblu prin oraş aşa, de futui-pomană. Bă nene, plin, da' plin de tarabe cu bilete la Bingo ăsta nou de la Antena1. Şi lume care cumpără... buluc. Amu, ori îs io paranoic, ori asta seamănă suspect de tare cu o colectă publică pentru strângere de fonduri pentru campania electorală ce va să vie.
Nu credeam să mai existe atâta popor care să mai pună botu' la ţepe din astea televizate. Realitatea însă mi-o demonstrat că mă înşel. Amarnic. Apăi... clar că bine nu ne mai facem.

marți, 22 septembrie 2009

Sunt surd si n-am ureche muzicala

Am avut intotdeauna o problema cu filmele romanesti. Cel putin pe partea de sonor. Stiu ca is mai surd de felul meu, dar intotdeauna mi-am dorit ca filmele romanesti sa aiba titrare. Sa inteleg si eu ce zic personajele de acolo. In tarile cu apa calda, filmele, indiferent de metoda de vizionare, au posibilitatea de a afisa titrari pentru cei cu dizabilitati, ceea ce e prea mult de cerut intr-o tara in care pe locurile de parcare rezervate celor cu dizabilitati motrice parcheaza numai politia si prietenii acestora, smecherasii.

De-a lungul anilor am incercat sa ma uit la multe filme romanesti. Si in general intelegeam cam jumate din replici. Indiferent de cinematograf, sau de echipamentul TV, rezultatul a fost cam acelasi. M-am resemnat, asta este, sunt mai surd de felul meu.

Pana intr-o zi cand am realizat ca la productiile hollywoodiene n-am astfel de probleme. Pot sa stau cu spatele la TV, si sa inteleg fiecare replica a lui Will Smith sau Martin Lawrence in Bad Boys, in timp ce in jurul lor se consuma cateva vagoane de munitie. Fara probleme!

Asa ca mi-am indreptat din nou atentia asupra productiilor romanesti. Acelasi rezultat. "Patru luni..." a lui Mungiu a trebuit sa-l vad cu titrarea in engleza. In schimb la "Epicenter", produs de Media Pro Pictures, sunetul era ok. Spre deosebire de "Baieti buni", produs de aceeiasi Media Pro, unde iar as fi avut nevoie de titrare. Diferenta intre cele doua productii era ca responsabilii cu sunetul erau romani sau nu.

Cum nu pot sa cred ca n-avem decat un inginer de sunet in tara asta (cum avea Electrecord-ul; pe 90% din viniluri scria 'Inginer de sunet: Theodor Negrescu') care face praf toate productiile, nu-mi ramane decat o concluzie: n-avem scoala de post-productie. In posturile respective sunt angajati tot felul de "artisti", care au tot felul de idei crete, uitand ca scopul muncii lor e sa-i asigure clientului, adica mie, care scot banii, ca poate si intelege ce vede pe ecran. Da, post-procesarea de sunet e importanta pentru frustrati ca mine. Si, cu toate ca n-am auzit niciodata sunetul unui revolver in realitate, mi-e greu sa cred ca pistolul comisarului Moldovan, din perioada interbelica, suna exact la fel ca si pistolul comisarului Anton Marcu in 2005!

Apropo de Electrecord (btw, au un site... beton!): am cautat si ascultat in ultima vreme muzica romaneasca mai veche. Aceeasi chestie. Sunet o-ri-bil! Chiar si piesele digitalizate si scoase pe CD de Electrecord suna... naspa! Loredana Groza, Iris, Compact sau Holograf, sunetul e groaznic. Instrumentele de percutie scoase in evidenta, si vocile undeva... si ele, pe acolo, sa fie. Cum s-a putut asa ceva? Ah, si sigur nu e de la echipamente! Acum multi ani m-am nimerit la Biserica Sf. Margareta din Medias cand Electrecordul inregistra pentru un disc cu un concert de orga. Au adus un studio de inregistrari mobil, un TIR din ala mare, care inauntru avea exclusiv echipamente Uher...

Deci nu pot sa inteleg decat un singur lucru. Sunt surd si n-am ureche muzicala... daca e in limba romana!


joi, 3 septembrie 2009

Exact atat!

Am dat drumul la TV si am facut un mic zapping. Am retinut Basescu, Geoana, Duda, Becali, Oprescu, Vadim. Fiind prime-time, asta nu poate insemna decat un singur lucru: vin ceva alegeri.

Asa ca imi fac publica pozitia:

IMI PASA DE EI EXACT ATAT CAT PE PASA SI LOR DE MINE!


luni, 31 august 2009

La gunoi!

- Mergi in Cheile Rametiului?
- Da, zic, trebuie sa-mi aduc un nepot dintr-o tabara.
- E misto, imi zice, am fost in expeditie, pe vremuri. Mi-am adus si o floare colt, o mai am inca. Dar nu ma spune! Oricum, pe vremea aceea erau multe...


Dupa atata vreme de stat intre patru pereti in fata la un televizor chiar imi era dor de un pic de salbaticie. Poate nu chiar de catarat pe stanci dupa flori de colt, dar de cateva stanci nepoluate de civilizatie chiar aveam chef. Bine dispus de discutia de mai sus, m-am umplut de asteptari nerabdatoare.

De la Teius pana la Manastirea Ramet drumul e superb. Nu numai ca si peisaj, dar si ca si cale de acces. Foarte ingust, indemnand la accidente, dar proaspat si marcat.

Dupa manastire asfaltul se termina. Si te astepti ca incet, incet urmele civilizatiei sa se estompeze.

Dezamagire totala. Cheile Rametiului, ca si destinatie turistica, poate fi aruncata la gunoi.

Am mers inca vreo patru - cinci kilometri, pana la intrarea in defileu. N-am gasit nici un loc in care sa poti sta si, facand o intoarcere de 360 de grade, sa nu vezi masini, case (nu cabane!), gratare si oameni. Nici macar un loc de pus un cort nu aveai cum sa gasesti. Totul ingradit si parcelat.

Mai departe, in defileu, nu stiu cum e. Mi-a pierit cheful sa merg. Sigur nu gaseam coltul de natura pe care il cautam... Iar floarea de colt e pusa sub ocrotire... degeaba.

















Toate fotografiile au fost facute pe bucata de drum de la manastire pana la intrarea in defileu. Adica in zona unde te astepti sa parasesti civilizatia si sa fii pe propriile-ti picioare.