Share

Că tot vorbeam de apă mai devreme, deci lichidele îs azi la putere... să bem şi o bere! "Pă de doi", cum altfel?

Despre apă şi solidaritate

Deci, să nu vă aşteptaţi să citiţi aici din ce se compune apa şi ce procente de hidrogen şi oxigen conţine ea.
O să bat câmpii pe cu totul altă temă. Şi anume inundaţiile.
Că pe vremea când io ma distram de minune la nunta lu' cumnatu, undeva în ţara asta ploua cu găleata. Şi ploua aşa de tare încât cameramanul care filma la nuntă era şi obosit şi stresat la max. Că îşi face omu mansardă pe bloc, şi din cauză de ploaie nu dormise de 4 zile, tot strângând la apă să nu se ude prea rău la vecini. Muncă în zadar, că de udat tot s-o udat, ăsta era nedormit, şi mai avea de filmat o nuntă şi a doua zi. Şi afară ploua cu găleata.
În fine, asta o fost pepsi e lângă ce or păţit bieţii ăia de oameni din Maramu' şi Moldova. Şi aici vine acum legătura dintre apă şi solidaritate: nici n-o trecut bine valu' de viitură că pe mail o început viitura de solidaritate. Moldova plânge, aşa că ia puneţi voi, oameni buni, nişte bani în contu' ăsta de-l aveţi pe mail acum, că noi, Popescu şi Georgescu, o să avem grijă să facem nişte fapte bune cu banii voştri. Că uite aşa o să vadă sinistratu' puterea internetului.
Alt mail ne invită să ducem sticle de apă minerala în nu ştiu ce piaţă. Şi uite aşa nişte oameni cu sufletul mare vor aduce fericirea înapoi în viaţa celor loviţi de soartă.

Yeah, right!

Livin' la vida loca

Deci, după ce am trecut şi peste faza cu nunta cumnatului, care nuntă o fost foarte mişto, în sensu' că io m-am distrat la maxim de unu singur din cauză că am plecat de la biserica să iau saleurile de la patiserie şi să le duc la sală cu TOATE ACTELE MIRILOR DUPĂ MINE, de se crizau ăia ca şi-or pierdut actele şi era să nu se mai ţină slujba, că nu ştiu cine le-o băgat în torpedou si mie nu mi-o zîs nimic, şi că la sală aranjaseră dobitocii mesele altfel decât cu o seara în urma şi nu se mai potriveau listele de invitaţi nici să mori şi în 5 minute i-am pus să refacă aranjamentu' de cu sară, şi aproape ca or reuşit până să intre cuplu' princiar în sală, da' nu s-o observat că era debandadă de scaune şi farfurii şi platouri cu gustări reci şi tremurătoare (nu din cauză că erau vii, ci fiin'că erau nişte pă'ruţe cu gelatină şi ceva legume înţepenite în ea) şi că la nimeni nu i-o plăcut muzica ce o pus-o finu' meu ghe la Cluj, da' cui i pasă, că tot timpu' era câte unu nemulţumit că de ce nu punem manele, că el e manelist, că de ce nu punem rock că el e rocker, adică io m-am distrat că nici unu n-o avut parte de ce vroia el, decât mirele cu mireasa lui şi nănaşu cu nănaşa lui, deci după toate fazele de la nunta asta la care io m-am distrat tare de tot chiar daca n-am beut decât apă ca vaca, vine ziua de luni în care aflu după cum urmează:
- că farmacistu' o scăpat cu bine din inundaţie, fără să-i fie afectată fundaţia sau mansarda
- că nu mai merem pe Vaser că s-o dus dracu linia de tren
- că de la Lido di Jesolo pentru a ajunge la Venezia "nu e departe da' nici aşa de aproape"
- că după amiaza e foarte aglomerat şi s-ar putea să nu urcaţi în prima
- că la Zalău sâmbătă seara or fost ozeneuri, mama lor de ozeneuri şi io eream la nuntă, io care-s fan de ozeneuri
- că vorba-i vorbă şi aia lungă sărăcia omului aşa că găt aci.
Am zîs.

Moods

Azi vremea nu ţine cu noi. Aşa că, nu ştiu de ce, am aşa un mood ciudat. Mi se întamplă foarte rar să cad în butoiul cu melancolie. Mă uit pe geam cum ba plouă, ba iese soarele... e vineri... Răscolind prin arhiva de sentimente, am dat peste o piesă interesantă, n-o mai auzisem de mult. Şi am decis să o împărtăşesc cu cei ce mai aruncă un ochi pe ăst blog (după ştiinţa mea, vreo 2 persoane în afară de mine).

Piramidele din Tunisia

Un dialog pe YM cu broscutza (broscutza e eminamente turistică):

broscutza: hai sa-ti zic o faza de care eu rad de ma imprastii
RDM: ia zi
broscutza: imi zice una de la ***** ca au avut un client care s-a intors din tunisia cu reclamatie si mare tam-tam ca el nu a vazut piramidele
broscutza: la care tipa de la ***** ii explica ca piramidele sunt in egipt
RDM: lol
broscutza: si clientul urla ca lui de ce nu i s-a spus ca piramidele nu sunt in tunisia
RDM: muuuaahahahaha
broscutza: lol
broscutza: io nu mai pot

Mnoah... turistu' român, bine informat.

Două tute

"Deci unde să mergem o săptămână la o mare? Evident la un hotel. Dar şi mai bine la două. Să fim sigure că nu ramânem pe dinafară. Aşa că luam un sejur la hotelul X şi unul la hotelul Y. Le plătim pe amândouă. Pentru siguranţă. Că săptămâna asta plecăm. Dacă nu se confirmă? Lasă să confirme amândouă. Constatăm apoi, cu stupoare, că e vorba de una şi acceaşi săptămână. Şi s-au confirmat amândoua. Deci avem două săptămâni? Da, da' îs una peste alta. Deci o săptămână la X şi una la Y? Nu. Aceeaşi. La X şi la Y. Pe alese. Azi la X. Mâine la Y. Suntem două tute. Nu ne dau ăştia banii înapoi? Se pare că nu. Nu-i nimic. Ne descurcăm. Suntem două tute. Facem noi cumva. Ne dedublăm. Ca două tute ce suntem. "

Aşa am auzit că au făcut două tute. N-aţi înteles nimic din povestea asta, aşa-i?

Fază de comentat

Mnoah... am mai auzit azi una: cică la vecinii şi pretinii unguri în ţară, orice simplu cetăţean poa' sa-şi puie în faţa casei cameră cu radar.
Adica, cum mere treaba: dacă Janos, sau Gyury, sau cum vreţi voi, i deranjat că prin faţa casei lui trec maşinile prea iute, face petiţie la Rendörseg, şi vine Rendörsegu şi montează la om în faţa casei o cameră. Şi nu numa atât, da' Rendörsegu, drept mulţumire pentru ajutorul dat în stoparea vitezomanului tembel, împarte banii de amendă cu Janos, sau Gyury, sau cum vreţi voi.
Mnoah... ce zîceţi? Fain îi, au ba?

De ce mă, de ce?

Deci, se însoară cumnatu. Săptămâna viitoare.
Io nu înţeleg un lucru: de ce tre' să te duci la primărie joi, şi la biserica plus sală sâmbătă? Ce are dacă le faci într-o zi pe ambele? Aaaaa, e mai mişto aşa, ca le f*** ziua de joi la toţi. Aţi zice ca no, poate n-o fost loc la primărie sâmbata. Hai mă, ca avem pile, ce dracu! Aranjam şi asta.
Nu mă, auzi, cică "aşa face toată lumea acum, aşa e modern". Fir-aţi ai dracu' cu moda voastră!
Acum, îs curios ce ne mai aşteaptă. Da no, odată se însoară omu'. Tre' să-l laşi să se simtă bine. Că a doua oară nu se pune.
Am zîs!

Fin'că exist, fin'că cujet, fin'că sîmt !

No, mnăzîua !

Cum am zis şi la titlu, de aia (alea toate 3) , am hotarât io, că i momentu propice să mă lansez şi io. Ce, numa alţii?
Acuma, o vedea dacă oi putea să ţiu pasu', adecă să-mi aduc aminte zilnic că de azi, am şi io blog, şi că un blog trebe respectat ca să trăiască şi el omeneşte.
Cre'că cine o să dea peste însemnările mele neînsemnate o să citeasca ce mi s-o mai întâmplat, pe une am umblat, cu cine m-am văst, cine m-o înjurat, pe cine am înjurat io (că io cand mănervez înjur tare şi urât, da-mi trece repede).
Că veni vorba de înjurat, cel mai des tre' să recunosc, înjur guvernu', parlamentu, legile din ţara asta, pe idioţii de la Finanţe şi de la alelante instituţiii de care mă lovesc lunar, jdemiile de declaraţii care trebe făcute şi depuse la jdemiile de instituţii de care mă lovesc lunar. Şi pe urmă mai înjur şi pe alţii, mai mult în gând ca nu-i frumos să vorbeşti urât în public.
Deci, să nu vă aşteptaţi la foarte multe din partea mea în prima fază, încerc acum să mă acomodez cu interfaţa asta de la blogger, o să evoluăm împreună, braţ la braţ, umăr lângă umăr.

Aşa, după ce am scris toate cele de mai sus, am constatat cu stupoare că pot folosi diacritice, aşa ca le-am pus şi pe alea, fin'că vreau să am un blog corect gramatical, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, chiar daca o să folosesc destul de des transcrieri fonetice ale expresiilor verbale ce emană din vorbirea mea curentă. Dar aia o să fie numa' de dragu' atmosferei.