Deci, am zis că nu s-o petrecut nimic la botezu ăla, şi chiar aşa o fost. Da' am uitat de faza de după. Cred că din cauză că creeru meu o fost prea traumatizat de experienţă şi o refuzat să mai proceseze ceva în sensu ăla. Acu 10 minute însă, involuntar, mi-am amintit.
Deci, când s-o gătat botezu, masa, dansu, cinstea, tot, o trebuit să merem acasă. Şi doară nu era să merem pe jos. Am chemat taxi. Care o şi venit, relativ repede, de n-o apucat să-mi îngheţe pe cravată apa sau berea sau ce o fi fost de mi-am pus pe mine cînd m-am ridicat de la masă.
Mnoah, taxi ca orice taxi, atâta că ăsta era un Logan auriu. Da, A-UR-IU. Dacă ştiam de ce e auriu, jur că nu mă urcam în el. Da' am aflat abia după ce am tras uşa după mine.
Fraţiloooor! Driveru' - un nene oacheş, cu mustaţa pe oală, cu şapca p-o ureche, cu burdihanu cât o bute de 500, lichit de volanu de Logan auriu, huse de chele pe scaune şi pe banchetă în spate, şi - culmea supliciului - MANELE! Am vrut să mor, da' era prea târziu! Ce să mă mai dau jos... şi de sărit din maşină, no chance! Aşa mers smucit de când mama m-o făcut n-am văst! Cre'că din cauză că i se freca volanu de burtoi merea aşa smucit, că nu luneca volanu, că şi ăla era în chele, am uitat să vă zic. Nu ştiu cu pedalele ce avea de le călca aşa, poate aşa merea maşina aia, trebia să dai la pedale ritmic, mnoah...
Cînd aproape de destinaţie, dau să-i bag o indicaţie s-o ia pe une ştiam io că trebe să ajung une vreau. "Mi-aţi zis blocu cutare, ştiu io unde, doamnă dragă!"
Doamnă dragă??? Ioi mamă, eşti mai beat ca mine, nene! Diferenţa e că io nu-s la volan!
Nu i-am mai zîs nimic, că mi-o şi trăgea, acolo, pe loc, pe bancheta de piele din Loganu auriu.
Şi după ce s-o sfârşit supliciu, mă dau şi jos ("Aici e bine?" - I PERFECT! ), mestecat bine şi cu capu răsunând de ritmuri de mezel. Şi Loganu auriu pleacă. Şi io rămân ca la dentist, uitându-mă după el... şi după curu lui. Pe care trona mare şi frumos un număr de înmatriculare:
Deci, când s-o gătat botezu, masa, dansu, cinstea, tot, o trebuit să merem acasă. Şi doară nu era să merem pe jos. Am chemat taxi. Care o şi venit, relativ repede, de n-o apucat să-mi îngheţe pe cravată apa sau berea sau ce o fi fost de mi-am pus pe mine cînd m-am ridicat de la masă.
Mnoah, taxi ca orice taxi, atâta că ăsta era un Logan auriu. Da, A-UR-IU. Dacă ştiam de ce e auriu, jur că nu mă urcam în el. Da' am aflat abia după ce am tras uşa după mine.
Fraţiloooor! Driveru' - un nene oacheş, cu mustaţa pe oală, cu şapca p-o ureche, cu burdihanu cât o bute de 500, lichit de volanu de Logan auriu, huse de chele pe scaune şi pe banchetă în spate, şi - culmea supliciului - MANELE! Am vrut să mor, da' era prea târziu! Ce să mă mai dau jos... şi de sărit din maşină, no chance! Aşa mers smucit de când mama m-o făcut n-am văst! Cre'că din cauză că i se freca volanu de burtoi merea aşa smucit, că nu luneca volanu, că şi ăla era în chele, am uitat să vă zic. Nu ştiu cu pedalele ce avea de le călca aşa, poate aşa merea maşina aia, trebia să dai la pedale ritmic, mnoah...
Cînd aproape de destinaţie, dau să-i bag o indicaţie s-o ia pe une ştiam io că trebe să ajung une vreau. "Mi-aţi zis blocu cutare, ştiu io unde, doamnă dragă!"
Doamnă dragă??? Ioi mamă, eşti mai beat ca mine, nene! Diferenţa e că io nu-s la volan!
Nu i-am mai zîs nimic, că mi-o şi trăgea, acolo, pe loc, pe bancheta de piele din Loganu auriu.
Şi după ce s-o sfârşit supliciu, mă dau şi jos ("Aici e bine?" - I PERFECT! ), mestecat bine şi cu capu răsunând de ritmuri de mezel. Şi Loganu auriu pleacă. Şi io rămân ca la dentist, uitându-mă după el... şi după curu lui. Pe care trona mare şi frumos un număr de înmatriculare:
Got the catch?
Completare târzie: M-o intrebat unu că ce număr e ăla cu XX-00. Mnezo! Aşa că pentru a elimina orice dubiu, XX şi 00 îs puse acolo ca să înlocuiască nişte litere şi cifre de-adevăratelea, că nu vreau să mă prindă, Doamne-feri, balaoacheşu şi să-mi zîcă iar "Doamnă dragă".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu